Controversa zilei
Gura şi cureaua lată
În vreme ce gura premierului Boc a grăit ritos că „România trece în aceşti ani prin cea mai dificilă perioadă după cel de-al Doilea Război Mondial”, guvernatorul BNR Mugur Isărescu face o constatare de bun-simţ, cu valoare de scatoalcă aplicată peste ceafă unei loaze. „Vrem să ieşim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simte în jurul său este neagră şi mai este şi tot şomajul ăsta!?”, a spus Isărescu.
Va apărea un nou partid?
Clasa politică românească trece printr-o criză fără precedent. Mulţi vor spune, citind această afirmaţie, că este un exemplu clasic de truism. Nu-i aşa! Nici în anii dictaturii regale a lui Carol al II-lea, nici în aceia ai instaurării comunismului în România prin fraudarea alegerilor din 1947, atmosfera politică parcă nu a fost atât de încărcată. Iată şi motivul: atât spre sfârşitul anilor `30, cât şi un deceniu mai târziu, românii sperau că lucrurile se vor schimba în bine. Acelaşi sentiment era dominant şi la începutul anilor `90.
Va apărea un nou partid?
Clasa politică românească trece printr-o criză fără precedent. Mulţi vor spune, citind această afirmaţie, că este un exemplu clasic de truism. Nu-i aşa! Nici în anii dictaturii regale a lui Carol al II-lea, nici în aceia ai instaurării comunismului în România prin fraudarea alegerilor din 1947, atmosfera politică parcă nu a fost atât de încărcată.
Vremuri grele
Nu cred că presa românească a trecut vreodată prin încercări similare cu acestea prin care trece acum. Înainte de 1989, ziariştii îndrăzneau să mai strecoare câte-o „şopârlă” prin diverse articole de fond, să spargă tiparele partidului, să evadeze intelectual din deşertul proletcultist. Chiar dacă nu reuşeau prea des, asta îi ţinea vii spiritual, le înteţea jarul minţii şi îi ajuta să supravieţuiască gerului din apartamente.
Cravata mea violet
Am purtat astăzi cravata mea violet asortată cu o cămaşă mov la conferinţa de presă de la FJSC despre cei 20 de ani de învăţământ jurnalistic. Consilierul Preşedintelui României pe probleme de educaţie a decorat Facultatea de Jurnalism în numele instituţiei prezidenţiale la 20 de ani de la semnarea decretului de înfiinţare a FJSC.
O victorie ruinătoare
Traian Băsescu a reuşit o victorie à la Pirus în faţa lui Mircea Geoană. Umilitoare pentru el, dacă nu ar gândi machiavelic, dar mai ales împovărătoare pentru România. Bulgărul crizei economice a luat-o deja la vale şi se pare că nimic nu-l mai poate opri. Cine va scăpa nestrivit la sfârşitul lui 2010 va trebui să-i mulţumească lui Dumnezeu. Surprinzător, puţini pricep asta.
Lumea e veselă, se distrează şi discută relaxat despre politică, asemenea pasagerilor de la etajele superioare ale Titanicului, cu puţin timp înainte de a se scufunda.
Un K.O. aducător de speranţă
Aşadar, domnul Vântu aproape că a ajuns să decidă cine va fi preşedintele României... Interesantă performanţă. Candidaţii din turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale care, întâmplător, sunt şi primii doi oameni din stat, se arată cu degetul reciproc că au (sau au avut) legături cu Dan Voiculescu, Dinu Patriciu şi Sorin Ovidiu Vântu.
Să ne uităm în oglindă!
Crin Oprescu sau Sorin Antonescu? Traian Geoană sau Mircea Băsescu? Nu contează! Puteţi să faceţi orice combinaţie imaginară doriţi pentru că, în cele din urmă, vă va da acelaşi rezultat.
Oricum i-am „reasambla”, cei patru prezidenţiabili vor rămâne cu aceleaşi proaste obiceiuri. În plus, vor face parte în continuare din aceeaşi breaslă detestată de public - politicienii. Sunt fanatici ai „profesiei” şi sunt înnebuniţi după imagine.
Politica de a nu recunoaşte că faci politică
Exact în campania electorală prezidenţială, când creşte uşor interesul omului obişnuit pentru politică, apar trusturi de presă, ziare sau jurnalişti care vor să se diferenţieze pe piaţa publică prin strategia de imagine că nu s-ar implica în mocirla politică şi că, prin urmare, nu vor difuza materiale politice. Unii jurnalişti sau comentatori au anunţat că nu vor participa la niciun fel de emisiuni radio sau tv cu temă politică, prin asta distanţându-se în numele publicului de politica mizerabilă de care s-au săturat oamenii din România.
Referendumul prezidenţial electoral
Refendumul prezidenţial este consultativ, indiferent că lucrul acest îi place sau nu Preşedintelui Băsescu. Chiar dacă Preşedintele îi acuză de intoxicare pe cei care susţin ceea ce legea susţine, a desfiinţa o Cameră a Parlamentului înseamnă de fapt amendarea Constituţiei, procedură care automat antrenează un nou vot în Parlament şi un alt referendum pentru revizuirea Constituţiei. Art. 151 din Constituţie arată că procedura de revizuire a Constituţiei trebuie adoptată de cele două Camere.
Ştafeta lui Geoană
În 1996 când a fost întrebat dacă are emoţii cu Emil Constatinescu, Ion Iliescu declara că a ajuns la o anumită etate la care nu mai are acest tip de manifestări adolescentine. Pierdea alegerile. În 2009 la depunerea semnăturilor pentru înscrierea în cursa prezidenţială, Mircea Geoană mărturisea cu glas tremurat că are emoţii.
Unde e candidatul sărac sau/şi cinstit?
Fostul candidat la prezidenţiale Nati Meir a fost reţinut aseară pentru 24 de ore pentru infracţiunea de înşelăciune. Cineva a depus plângere pe numele lui Meir, acuzându-l de falsificare de bani. Denunţătorul a primit un imprumut în euro de la Nati Meir, iar după ce a luat banii a observat ca într-un colţ era scris cuvântul "specimen". Sesizaţi, poliţiştii au percheziţionat biroul lui Nati Meir şi au găsit mai multe bancnote de 500 de euro care aveau inscripţionat cuvântul "specimen".
Eu cu cine mai votez?
În dezbaterea televizată finală din turul al II-lea al campaniei electorale din 2004 Traian Băsescu îl întreba pe Adrian Năstase: “Ce nenorocire o fi pe poporul ăsta să aleagă între doi foşti comunişti, între Băsescu şi Năstase?” Atunci candidatul Alianţei PD-PNL promitea scurtarea cu 5 ani a termenului dat de Brucan pentru maturizarea democraţiei româneşti.
Johannis sau Croitoru?
Dacă PNL şi PSD l-ar fi propus pe Croitoru, iar Băsescu pe Johannis, tot nu am fi avut premier. Bătălia dintre Băsescu şi Opoziţie nu este cauzată de persoana premierului, ci de care dintre candidaţii la Preşedinţie adună mai multe puncte pentru campania electorală. O luptă electorală în care noi, cetăţenii alegători, pierdem puncte la cursul euro-leu.
Este foarte posibil să nu avem alt prim-ministru până la alegerile din 22 noiembrie. Boc îşi poate continua liniştit interimatul.
Mai are importanţă numele Premierului salvator?
Traian Băsescu joacă tare şi ultima lui carte: nominalizarea prim-ministrului României. Preşedintele se străduieşte din răsputeri să păstreze la guvernare Partidul Democrat-Liberal, după înfrângerea PD-L din Parlament. Soluţia: un guvern politic de uniune naţională în care partidul condus de Emil Boc să interpreteze rolul principal după o partitură scrisă la Cotroceni. În acest moment nu mai contează numele premierului câtă vreme candidatul va fi omul de casă al Preşedintelui sau un subaltern al acestuia.
Se ridică Boc, Hopa - Mitică?
Emil Boc are toate condiţiile constituţionale să se ridice rapid ca un Hopa – Mitică. Preşedintele României îi poate da o mână de ajutor fostului premier, iar cu cealaltă poate ajuta Partidul Demnocrat-Liberal, înfrânt ieri în Parlament la moţiunea de cenzură.
A fi sau a nu fi moţiunea de cenzură!
Niciun Guvern al României nu a fost nevoit să demisioneze după 1990 ca urmare a vreunei moţiuni de cenzură. Prin moţiunea de cenzură Parlamentul poate retrage încrederea Guvernului. Potrivit Constituţiei României, Art. 110 referitor la încetarea mandatului (al. 2), Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate.
5 paşi pentru a fi prezentatoare TV! De câţi ai nevoie să devii asistentă într-un show?
Nu este emisiune de divertisment în această ţară fără „asistente”. Fiecare realizator Tv se afişează în platou cu una, două sau mai multe asistente. Fără să ştie ce au semnat asistentele în fişa postului, orice telespectator observă cum fetele zâmbesc (la glumele gazdei show-ului), dansează (uneori la comandă), se strâmbă, se întristează, leagă două vorbe sau citesc meteo de pe prompter. În revistele program TV aceste „dive” dau declaraţii de pe poziţia de „starlete”, dau interviuri despre sex, viaţă şi reţete de bucătărie.
Mai are rost campania electorală ?
Conducător de vas, Traian Băsescu a fost în tinereţe şi un talentat poet. Dovadă că pe mare avea totuşi timp să compună vesuri stă poezia lui pe care a recitat-o în show-ul Divertis, “Serviciul Român de Comedie” de la ProTV. Poetul Băsescu a plâns după ultima strofă… ergo, declarăm închisă campania electorală! Contra-candidaţii Preşedintelui au un mare dezavantaj: nu ştiu să plângă credibil ca Traian Băsescu, nici să râdă în hohote ca el. Dar cel mai mare handicap al competitorilor lui Băsescu este acela de a nu fi poeţi lirici.
Un miting indecent!
De Ziua Mondială a Muncii Decente, 12.000 de sindicalişti s-au strâns pentru o horă în Piaţa Victoriei. Mitingul angajaţilor din sistemul bugetar a fost scurt, ca pogramul la stat, mulţi grăbindu-se spre autocare după câteva ore de huiduieli şi fluierături. Cu tălăngi, trompete şi manele, protestatarii au cântat de nuntă şi de înmormântare pentru Guvernul Boc.
Avem nevoie de Preşedinte?
România, ca regim semi-prezidenţial, nu merge în direcţia cea mai bună cu un preşedinte jucător. O spun românii în sondajele de opinie, o demonstrează astăzi sindicatele în stradă, o ştim fiecare zilnic.
Instituţia Preşedintelui este una dintre cele mai puternice în statul român şi prin urmare una dintre cele mai responsabile pentru starea actuală a societăţii. În România Preşedintele Băsescu împarte puterea executivă cu premierul Boc, iar Prim-ministrul trebuie să obţină continuu sprijinul parlamentar.
Candidează independentul Oprescu pentru Crin Antonescu?
Pe fondul inflaţiei de candidaţi la şefia statului şi pe fundalul grevei generale a bugetarilor, în contextul crizei politice care a lăsat partidul unic şi conducător al lui Băsescu la guvernare, încă un candidat îşi anunţă candidatura: primarul general al Bucureştilor, doctorul Sorin Oprescu.
În weekend, Mircea Geoană s-a reafirmat ca şi candidat cu partid în spate: un partid roşu, fost comunist, cu veşnicii nomenklaturişti Iliescu şi Năstase în prim-plan.
Jurnalismul, o profesie pe cale de dispariţie?
În România jurnaliştii pot fi număraţi pe degete. Recent redacţiile de ştiri de la noi au fost înjumătăţite de criza economică, iar salariile vedetelor din media au fost reduse cu 50%. Ziariştii au navigat spre on-line unde revoluţia tehnologică a concentrat socializarea şi publicitatea.
